Ești ceea ce vorbești

Vorbim, ascultăm, vorbim din nou. Suntem pe un fel de autopilot, fară să ne gândim că fiecare cuvânt spus are un impact atât asupra celui căruia îl adresezi, cât și asupra noastră.

Cuvântul se află la hotarul dintre lumea interioară și cea exterioară a omului. Prin cuvinte facem legătura dintre noi si lume, aducând, oferind o parte din noi lumii. Care este acea parte, depinde de CE spunem. Am putea spune și că ești ceea ce vorbești.

Și dacă suntem mai conștienți de ceea vorbim, automat devenim mai conștienți de cine suntem.

Ce face artistul din tine

De 9 ani mă implic în organizarea Festivalului Internațional “Bach” și în fiecare an mă întreb dacă nu este ultimul, după ce văd cât de complicat este să găsim resursele necesare să-l organizăm. Acum lumea nu mă mai întreabă de ce mă implic în organizarea unui festival de muzică clasică, pentru că vede că mă încăpățânez s-o fac în orice condiții. Dar în primii ani, mulți mă întrebau “De ce anume acest proiect?”, “ Ce tangențe ai tu cu muzica clasică?”, și  întrebarea obișnuită “Ce-ți trebuie ție asta?”.

Continuă să citești Ce face artistul din tine

Eliberează-te de stres prin Mindfulness

Un training pentru cei care vor să-și limpezească mintea și viața!

Vă invit să descoperiți tehnici eficiente de a combate stresul din viața de zi cu zi. Un eveniment dedicat celor care sunt în căutare de soluții pentru o viață mai echilibrată și armonioasă.

Voi susține acest training împreună cu invitata mea specială din Romania: VALÉRIE CIOLOȘ-VILLEMIN   

17 noiembrie, Filarmonica Națională “Serghei Lunchevici”, ora 18.00

Bilete pe iticket.md sau la oficiul iTicket str. Puskin 5a, Show-room-ul Promesse – B-dul Grigore Vieru 13, Casa Bisconcert din incinta Teatrului Național de Operă şi Balet „Maria Bieșu”.

Partener principal: promesse|

 

Deschid o nouă poartă – Sanda.life

12973083_10209268772303480_469562047719161112_o
Într-o dimineață mi-a venit un gând: foaia albă e o poartă spre lumea de unde vin eu, iar cuvintele sunt punți ce-mi fac legătura cu această lume. Oare așa li se întâmplă tuturor celor care scriu? Nu știu. M-am gândit însă ca poate merită sa deschid această poartă (până acum doar am aruncat câte o privire timidă dincolo). Poate prin ochii mei cineva va zări ceva ce este și al lui, pentru că dincolo de poartă lumile se unesc și nu este decât un singur adevăr. Doar de partea aceasta vedem diferit. E frumos că suntem diferiți și avem ochi de diferite culori, totuși undeva suntem toți uniți. La fel ca pietrele ce au fost despicate dintr-o rocă, au forme diferite, dar aceeași consistență, fac parte din aceeași rocă. Mi-ar face plăcere să comunicăm în acest fel, să încercam să descoperim ce ne unește, ce ne face să fim diferiți, cum putem face lumea mai bună, să ne descoperim unii pe alții și să ne autodescoperim. De fapt, nici nu există altă cale de a te cunoaște decât raportându-te la alții. Iar experiența pe care o căpătăm nu este pentru a fi închisă după șapte lacăte, ci pentru a sluji altora ca reper. Poate că așa poți să fii de ajutor cuiva, undeva, poate chiar fără să știi. Nu poți schimba pe nimeni și nici nu trebuie. Ceea ce poți face, e să trăiești în așa fel încât poate cuiva să-i trezești curiozitatea și să vrea să încerce un element din experiența ta, să-l inspiri pentru o anumită acțiune sau pur și simplu să-i oferi un text scurt de citit. Desigur, tot ce voi scrie aici va reprezenta ceea ce sunt eu astăzi, adică ce simt și ce gândesc, imaginea mea despre lume. Voi aborda subiecte care mi se par interesante și actuale, dar în special ceea ce îi poate ajuta pe cititorii mei să crească interior, pentru că asta mă face să mă simt utilă, asta mă inspiră în orice activitate de care mă apuc.

Eu cred în oameni și în menirea lor de a fi fericiți. Prin acest blog, îmi propun să acumulez cât mai mulți adepți ai aceluiași crez. Câți oameni există, atâtea căi spre fericire există. Uneori e suficient doar să ne amintim și să începem să ne gândim la asta. O să am grijă să vă amintesc și să-mi amintesc și mie în acest fel.