Ne certăm ca să ne împăcăm?

“Ne certăm ca să ne împăcăm“, spun versurile unui cântecel. Și da, certurile ne ajută uneori să ne descărcăm emoțional, să ne eliberăm de tensiunea acumulată. Această tensiune apare când nu ne exprimăm așa cum ne dorim, când facem ceva pentru că “trebuie”, nu pentru că vrem. Vine un “trebuie” din exterior și intră în conflict cu un “nu vreau” din interior și tensiunea e gata. Asemenea momente majoritatea oamenilor le trăiesc în fiecare zi, alții de mai multe ori pe zi… “Nu vreau să merg la grădiniță\școală\serviciu, dar trebuie”. “ Nu vreau să comunic cu acest om, dar trebuie”. “Nu vreau să locuiesc aici, dar trebuie” s.a.m.d. Mii și milioane de “trebuie”. Tensiunea apare din foarte multe motive, mai ales din cauza situațiilor stresante din viața cotidiană.

Am făcut această introducere ca să înțelegem că o ceartă, oricât de mică ar fi, are și ea un parcurs inconștient. Nu ne certăm “pe loc gol” și nu inițiem o ceartă doar pentru a gusta din plăcerea împăcării. Deși, unii oameni se ceartă și din obișnuință, poate pentru a se împăca…

Este un subiect interesant pentru mine, eu nefiind un om conflictual. Am încercat mereu să evit certurile, neînțelegerile, am crezut (și mai cred) că prin discuții poți evita conflictele. Dar… să nu uităm de componenta emoțională. Care este cu atât mai activă cu cât persoana este mai tânără. Deci certurile se produc mai des printre cei tineri și neliniștiți, care susțin ideea “dulcii împăcări”. Acest scenariu are și el dreptul la viață, dacă nu se exagerează. Poate că o explozie emoțională negativă nu dăunează, atâta timp cât cei implicați în conflict nu se simt lezați și înjosiți, ceea ce nu se întâmplă frecvent. De obicei, într-o ceartă, unul ajunge să domine, iar celălalt să se supună, adică unul începe să se complacă în poziția de agresor, iar celălalt în poziția de victimă. Ceea ce vreau să subliniez este că joaca de-a “ne certăm ca să ne împăcam” este ca joaca cu chibriturile, una care poate deveni foarte periculoasă.

Există așa o analogie a sufletului cu o ușă, iar a certurilor cu niște cuie care se bat în ușă. Fiecare ceartă reprezintă un cui bătut. Când oamenii se împacă, cuiul se scoate. Dacă se bate și se scoate un cui sau două, găurile nu se văd. Dacă se bat multe cuie, chiar dacă se scot, găurile rămân…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *