🔹Construim pereți în jurul nostru ca să ne protejăm de emoții negative, să nu fim răniți, să nu fim tulburați. Nu vrem să ne doară și să fim vulnerabili, nu vrem ca cineva să ne vadă suferința și lacrimile și le ascundem după pereți de indiferență și răceală.
⠀
🔹Îi ridicăm tot mai sus cu fiecare an. Apoi, fie ne trezim, înțelegând că ne-am construit singuri o închisoare, prin pereții căreia nu mai putem să fim auziți, și începem să-i dăm frenetic jos, fie nu ne mai trezim și murim prizonieri ai propriilor frici și iluzii.
⠀
🔹A fi vulnerabil înseamnă a trăi și a simți. A simti emoții ( și bune și rele) este uman, emoțiile sunt energia care îi deosebește pe oameni de roboți. Roboților nu le pasă dacă stau după pereți sau nu. Oamenilor ar trebui să le pese, să nu mai construiască pereți în jurul lor și să nu pună cărămizi în jurul copiilor, crezând că așa îi protejează.