Pe blog scriu despre lucruri în care cred. Și eu cred în happy end, cred că până la urmă binele va învinge răul. Știm că o problemă, o criză, o nenorocire, nu vin pur și simplu, vin să ne învețe ceva, să ne ajute să conștientizăm ceva important despre noi, să vedem greșeala și să n-o repetăm. Ce vor să ne învețe aceste războaie, tragedii, acte de terorism îngrozitor? Când vedem știri ca cea de dimineață (despre tragedia de la Nisa), prima reacție poate fi de frică, de nesiguranță, care încet se schimbă în indignare și blamare a făptașilor, apoi apare ușurarea că se întâmplă departe și pe noi nu ne afectează, slavă Domnului!
Câți se întreabă „de ce” se întâmplă asta sau dacă se întreabă, câți caută un răspuns? Ne limităm să găsim vinovatul. Dar vinovații nu vin de pe altă planetă să ne atace, vinovații tot din specia noastră umană fac parte, doar că au sufletele și mintea mutilate, nu au judecată proprie și sunt incapabili să simtă. Un fel de mutanți crescuți cu intenția de a distruge. Crescuți prin alimentarea instinctelor primare, a agresivității, invidiei, aroganței, cinismului, luptei după bani și putere. E ca și cum ar fi injectați cu toate astea, ca și cum ar fi niște viruși care se află într-o seringă. Anticorpii sunt dragostea, bunătatea, toleranța, compasiunea, sprijinul si susținerea celui apropiat. Cine are suficienți anticorpi, rezistă la injecțiile unei societăți infecte, cine nu, clachează.
Cred că înțelegeți că nu am scris doar despre societățile din țările Orientului Mijlociu. Nici nu trebuie să ieșiți în societate, este suficient să deschideți Facebook și asistați la incitări la agresivitate, intoleranță, prefăcătorie etc.
Tragedia de la Nisa, la fel ca și altele tragedii, ne arată ce se întâmplă când ignorăm răspândirea răului, atât în lume, cât și în interiorul nostru, când nu avem grijă să creștem anticorpi, să ne alimentăm mintea și sufletele cu ceea ce este pozitiv și constructiv, aducător de bunăvoință și bunăstare.
Dacă vrei să salvezi omenirea, salvează-te pe tine!
Ginduri pozitive.